Agentia teatrala: Bd. Stefan cel Mare si Sfant, nr. 4 (langa BCR, in spatele CUBULUI);
Program: 10:00 – 17:00, de luni pana sambata (duminica inchis);
Pentru a vizita clădirea sau efectua ședințe foto adresați-vă secretariatului Operei Naționale Române Iași, telefon 0232 211 144.

Telefoane:
Secretariat: 0232.267.824
Poarta: 0232.267.763
Agentia Teatrala Email: tniasi@yahoo.com
Tel: 0232.255.999

Construita in Iasi, pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si 1896, cladirea Teatrului National este considerata a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas de acest gen din tara.

 Planurile cladirii apartin celebrilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer, care au proiectat constructii similare in Viena, Praga, Odessa, Zurich.

Inaugurata odata cu teatrul, uzina electrica a acestuia a marcat inceputul iluminatului electric la Iasi.

Cu prilejul aniversării a 140 de ani de la primul spectacol în limba română, care a avut loc pe 27 decembrie 1816 la initiativa cărturarului român Gheorghe Asachi , teatrul ieșean primește in anul 1956, numele marelui poet, dramaturg și om de cultură, Vasile Alecsandri (1821 – 1890).

Veritabila bijuterie arhitectonica, in interior cladirea Teatrului National ofera publicului remarcabile capodopere decorative: cortina, pictata in 1896 de mesterul vienez M. Lenz si finalizata de unul din discipoli, transpune, in centru, o alegorie a vietii, cu cele trei varste, iar in dreapta, alegoria Unirii Principatelor Romane; cortina de fier, pictata de Alexander Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separa etans scena de restul salii; plafonul, pictat de Alexander Goltz, in culori pastelate, reprezinta alegorii paradisiace, cu nimfe si ingeri, fiind incadrat in stucatura rococo; candelabrul, din cristal de Venetia, cu 109 becuri.

In prezent, aceasta cladire gazduieste si Opera Romana.

BUSTURI in apropierea Teatrului National „Vasile Alecsandri”

MATEI MILLO (1814-1896), actor, autor dramatic roman, director de scena, director de teatru.

MIHAI CODREANU (1876-1957), poet, membru corespondent al Academiei Romane (1942), director al Teatrului National „Vasile Alecsandri” din Iasi (1919-1923), profesor, rector la Conservatorul de ArtaDramatica din Iasi (1933-1939), director al revistei „Insemnari iesene”.

GEORGE ENESCU (1881-1955), compozitor, violonist, pianist, pedagog, dirijor; creatii muzicale proprii:”Poema romana” (primul concert sustinut de George Enescu pe scena Teatrului National „Vasile Alecsandri”, in 1898),”Rapsodia romana” , opera „Oedip”, simfonii.

MIHAIL SADOVEANU (1880-1961), scriitor, academician, om politic, director al Teatrului National „Vasile Alecsandri” din Iasi (1910), editor al revistelor Insemnari literare (1919), Insemnari iesene (1936).

HENRI MATHIAS BERTHELOT (1861-1931), general francez, seful misiunii militare franceze in Romania, in Primul Razboi Mondial; cetatean de onoare al Romaniei, decorat de Parlamentul roman, membru de onoare al Academiei Romane.

ALEXANDRU FLECHTENMACHER (1823-1898), violonist, dirijor, pedagog, director la Conservatorul de Muzica si Declamatiune din Bucuresti; a compus: prima opereta romaneasca „Baba Harca”, pe text de Matei Millo, prezentata in premiera la Teatrul National „Vasile Alecsandri” din Iasi, in 1848 ; muzica pentru imnul „Hora Unirii” (versuri de Vasile Alecsandri, 1855), primele vodeviluri si cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri si ale altor autori contemporani.

AVRAM GOLDFADEN (1840-1908), poet, dramaturg, actor, director de scena; in anul 1876 a creat in Iasi prima trupa profesionista de teatru in limba idis (premiera mondiala), fiind autorul primei piese in limba ebraica, jucata in S.U.A.

MIRON COSTIN (1633-1691) – langa Teatrul National „V. Alecsandri” (in intersectia str. I.C. Bratianu cu str. Cuza Voda)

La initiativa Societatii „Miron Costin” (M. Kogalniceanu, Al. Odobescu, V. Alecsandri, N. Gane, L. Negruzzi, V. Pogor, T. Maiorescu, B.P. Hasdeu, D. Sturza, V.A. Urechia) si prin contributia diverselor institutii existente la nivel national, a fost construit si inaugurat, in septembrie 1888, monumentul reprezentandu-l pe cronicarul moldovean Miron Costin, „cea mai reusita statuie din cate s-au ridicat pe pamantul tarii romanesti”(conform aprecierii lui N. Tonitza).

Monumentul, reprezentandu-l pe cronicar cu o pana de scris in mana dreapta, a fost realizat din bronz (autor, Wladimir C. Hegel). Pe soclul construit de arhitectul N. Gabrielescu, sunt montate doua basoreliefuri, inspirate din dramatica viata a cronicarului. Sub monument sunt depuse, „cu veneratiune”, osemintele lui Miron Costin, se mentioneaza intr-o inscriptie de pe cartea sculptata, tot din bronz, amplasata pe alta latura a soclului.

Cum puteti ajunge:

Pentru a vizita aceste obiective, puteti consulta: planificarea mijloacelor de transport din Iasi http://www.ratpiasi.ro/planif10.pdf si harta traseelor acestora.